Perfect Chemistry de Simone Elkeles – recenzie

M-am gândit ca ar fi cazul sa mai postez câte o recenzie și pentru ca mi-a venit inspirația la ora 4 noaptea(sufăr de insomnii) am ales sa scriu despre o carte care mi-a plăcut extrem de mult și despre care as putea vorbi și în somn(bine, nu chiar).

„Perfect Chemistry” de Simone Elkeles. Am întâlnit aceasta serie pe toate blogurile despre cărți din SUA și, având numai recenzii favorabile, m-am decis sa o comand de la The Book Depository într-un timp când simțeam nevoia sa citesc și altceva înafară de urban fantasy/romance paranormal. Parea interesanta…

Dupa ce am terminat de citit cartea(+2 capitole în avans din volumul doi) în ziua în care mi-a adus-o poștașul mi-am dat seama cât de tare m-am înșelat. Nu este doar o carte interesanta… Este o carte incredibila. Minunata. Superba.
Dupa ce am terminat-o, tot ce îmi doream era sa o încep din nou; sa fac cunostință din nou cu Brittany(fata bogata cu o viata mizerabila) și Alex(băiatul sărac care o iubește pe fata bogata deși asta l-ar putea costa viata).

Clasica poveste a dragostei interzise dusa la extrem începe în prima zi din ultimul an de scoală, când Brittany Ellis aproape îl calca cu BMW-ul ei pe Alex Fuentes , un membru al unei găști din partea de sud a orașului, un bandit cu care nimeni nu vrea sa aibă de-a face.
De parca n-ar fi fost de-ajuns, este obligata sa-i fie partenera de laborator la ora de chimie un an întreg. Astfel, Alex are toate șansele sa o distrugă, începând cu viata ei “perfecta”, atent creata.
Brittany este fata bogata cu o viata mizerabila. Parintii ei de mult nu-si mai vorbesc iar sora ei mai mare, pe care o ingrijeste, este paralizata si vorbeste numai cu ajutorul unui computer special pentru persoanele cu dizabilitati. Banii nu-i pot cumpara fericirea cand ea trebuie! sa fie tot ce nu este sora ei: modelul perfect de fiica ideala.
Nici Alex nu e ceea ce pare. In aparenta un băiat rău gata sa facă orice pentru gașca lui(inclusiv crima sau trafic de droguri), Alex este doar un băiat sărac care a trebuit sa le asigure traiul mamei și fraților săi după ce tatăl sau(fost membru de gașcă) a fost ucis într-un schimb de focuri iar făptașul nu a fost găsit.
Când pune un pariu cu prietenii săi- de a o ademeni pe Brittany în viata și în patul sau -, Alex nu se gândește decât la satisfacția premiului însă curând realizează ca Brittany este o persoana reala cu probleme reale.
Pariul făcut din aroganta se transforma într-o dragoste pura și periculoasa pentru Alex, care vrea sa paraseasca gasca si sa-si petreacă restul vieții alături de Brittany însă decizia sa de a „demisiona” îl va costa scump…

Daca Alex și Brittany vor avea parte de fericire pana la adânci bătrâneți aflați singuri, citind cartea.

Simone Elkeles da dovada de talent și atenție la fiecare detaliu în aceasta carte. Scenele violente din gașcă sunt descrise înfricoșător de real iar personajele complexe sunt foarte bine conturate, demne de apreciat fie ele pozitive sau negative.
In ciuda faptului ca a fost un băiat rău și un golan de gașcă, Alex a fost plăcut și a avut mereu „vocea” unui erou.
Brittany a fost atât de reala încât uneori mi se făcea mila de ea și ma întrebam „oare ce a făcut săraca fata sa merite asa părinti sau asa viata?”.
Iar chimia dintre ei doi a fost pur și simplu Perfecta.

Felul în care este scrisa cartea este unul mai special, asemenea cărții „Fior” de Maggie Stiefvater.  Naratorul capitolelor alternează intre Alex și Brittany, permițându-ne sa intram în mințile lor, sa-i vedem cum se vad ei unul pe celalalt. Mi-a plăcut foarte mult stilul acesta.

Deși poate părea povestea tipica de dragoste, este o poveste de viata. Despre felul în care poți judeca greșit o persoana bazându-te pe culoarea pielii, a stării materiale, nivelului de educație, etc.

Daca nu v-a adormit de tot recenzia mea nocturna, ce ziceți de carte? V-ar plăcea sa o citiți? Având în vedere ca editura LEDA e pusa pe îndeplinit dorințe literare, cereți „Perfect Chemistry” în limba romana. Poate avem norocul ca Brittany și Alex sa vorbească și românește cândva.

😀